Care este viitorul LNG-ului?

Lumea trece de la combustibilii fosili la o energie mai curată și, cu toate acestea, se preconizează că producția globală de LNG va crește în următorii ani. De fapt, în ciuda faptului că este un combustibil fosil, se așteaptă ca acesta să joace un rol-cheie în decarbonizarea mai multor industrii.

Se estimează că, până în 2040, cererea globală de LNG (gaz natural lichefiat) va ajunge undeva la 625 – 685 de milioane de tone pe an (de la 404 milioane de tone în 2023) – ceea ce reprezintă o creștere cu peste 50%. Se preconizează că cererea va crește în mai multe sectoare, printre care industria prelucrătoare, industria grea, producția de energie și transporturile.

De ce LNG-ul este văzut ca un combustibil de tranziție

Deși LNG-ul este un combustibil fosil, acesta este mai puțin dăunător decât mulți alți combustibili fosili. De exemplu, emisiile generate pe unitate de energie pentru LNG sunt mult mai mici decât pentru cărbune, atât înaintea, cât și în timpul arderii. Pe termen scurt, acest fapt permite reduceri semnificative ale emisiilor de carbon și transformă LNG-ul într-o alternativă mai curată. Din acest motiv, firma globală de consultanță McKinsey & Company consideră că gazele naturale (și, prin extensie, LNG-ul) vor fi mai reziliente decât alți combustibili fosili în următorii cinci până la zece ani și vor fi printre ultimii combustibili fosili care vor fi înlocuiți.

De exemplu, China – care generează o mare parte din cererea globală de LNG – face presiuni pentru a renunța la cărbune în favoarea LNG-ului pentru a-și îndeplini ambițiile climatice și pentru a îmbunătăți calitatea aerului în orașele sale.

Poate LNG-ul să acționeze ca un combustibil de tranziție în industria camioanelor?

Răspunsul scurt este „da”. Mai mulți producători de camioane alimentate cu gaz au calculat că autocamioanele cu LNG generează cu aproximativ 15 – 20% mai puține emisii de CO în comparație cu motorina. Aceasta reprezintă mai puțin decât posibilele reduceri facilitate de camioanele electrice cu baterie. Însă realitatea este că autonomia limitată și rețelele de reîncărcare înseamnă că energia electrică nu este, în prezent, o opțiune viabilă pentru multe companii de transport, dar ar putea deveni una în viitor. Pe de altă parte, camioanele alimentate cu gaz oferă aceeași autonomie și performanță precum cele diesel.

În consecință, rețeaua de realimentare a camioanelor cu LNG din Europa se dezvoltă rapid și, la momentul redactării acestui raport, numără 786 de stații. Între timp, vânzările de camioane cu LNG în China sunt în creștere – din nou, deoarece guvernul chinez subvenționează tranziția de la motorină. India urmează exemplul, urmărind conversia unei treimi din parcul său auto de camioane de mare tonaj la LNG în următorii 5 – 7 ani.

Deși LNG-ul este un pas excelent în direcția corectă, tranziția către bio-LNG va fi decisivă. Acesta este un combustibil non-fosil, regenerabil, produs din deșeuri organice și, în funcție de modul în care este obținut, poate genera emisii negative de CO₂ de până la 200% (între extracție și ardere).

Există și alte sectoare care consideră LNG-ul drept un combustibil de tranziție?

În industria maritimă de transport, o navă alimentată cu LNG generează cu până la 23% mai puține emisii de gaze cu efect de seră în comparație cu combustibilii marini convenționali. Și, la fel ca în cazul camioanelor de mare tonaj, navele cu LNG și infrastructura de realimentare cu LNG sunt pe deplin compatibile cu bio-LNG-ul, deschizând astfel o cale către decarbonizare.  Din acest motiv, bio-LNG-ul este considerat un combustibil potențial de tranziție și în industria de transport maritim.

Pentru a afla mai multe despre LNG și bio-LNG, precum și despre potențialul camioanelor alimentate cu gaz, puteți citi următoarele:

• Ce viitor are LNG-ul în industria transporturilor?
• Pot camioanele alimentate cu gaz să satisfacă nevoile operațiunilor de cursă-lungă?
• Afacerea dvs. ar avea de câștigat de pe urma utilizării camioanelor alimentate cu gaz?